misiunea algcr

ALGCR își face un program din continua regândire a condiției specifice, a funcțiunilor, interacțiunilor, interferențelor și… indeterminărilor care constituie ceea ce numim astăzi „literatură”. ALGCR promovează deschiderea interdisciplinară și multidisciplinară, racordarea constantă la agenda științelor socioumane, naturale, cognitive – fără însă a lăsa să se dizolve identitatea studiilor literare, înrădăcinată în tradițiile hermeneuticii și ale educației clasice.

Considerăm că nu există o incompatibilitate între modelele filologice ale erudiției și interpretării și cele exploratorii, experimentale, multi-perspectivice ale epocii în care trăim. Un etos global, teoretic și comparatist presupune nu doar comunicarea între culturi, ci sincronizarea, în înțelegerea și empatia noastră, cu sistemele de valori care s-au impus în sfera noastră culturală de referință, sferă pe care ne străduim s-o lărgim, pe cât posibil, la dimensiuni planetare.
În același timp, vom încerca sa valorificăm din perspectivă contemporană și postcontemporană moștenirea culturală locală, puternica tradiție a criticii literare românești, ca și contribuțiile individuale importante ale unor predecesori precum Mihail Dragomirescu, Tudor Vianu, Basil Munteano, Adrian Marino, Paul Cornea etc. Capacitatea de a asuma critic, pe de-o parte, propria istorie culturală, iar, pe de altă parte, diversitatea culturală a lumii constituie ținta și calea activității noastre, mod de construcție a sensului unei existențe intelectuale, personale și colective.

E uimitor cât de mult seamănă provocările de astăzi ale globalizării și ale integrării europene cu problemele identitare cu care s-au confruntat românii în secolele trecute. Probleme generate atât de diversitatea internă a unui spațiu cultural care se contura la intersecția ariilor de influență otomană, habsburgică și imperial-rusă, cât și de efortul de a înlocui universalismul tradițional al „commowealth-ului bizantin” cu participarea la cosmopolitismul occidental al modernității.
De aceea, științele literare și comparatismul românesc s-au alimentat constant nu doar din contactul cu experimentele mentale cele mai îndrăznețe ale lumii occidentale, ci și din patrimoniul intern de soluții creative în lansarea de punți peste faliile temporale și geo-culturale.

Comitetul director

Mircea Martin
Președinte de onoare

Teoretician și istoric literar. Profesor emerit al Facultății de Litere, Universitatea București, este membru corespondent al Academiei Române din 2014. În anii 80-90 a fost conducătorul cenaclului literar Universitas. A fondat și a fost președintele Asociației Editorilor din România (1991-2000); de asemenea, a condus mai multe edituri:  Univers (1990-2001), Paralela 45 (2000-2004), ART (2006-2010).  

Corin Braga
Președinte

Comparatist și istoric literar, profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (al cărei decan este din 2008), Corin Braga este, din 2002, fondator și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Literele clujene. 

Carmen Mușat
Vicepreședinte

A fondat, în 2000, revista „Observator Cultural“, pe care o coordonează editorial în continuare. În prezent, este profesoară la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate, se numără „Canonul şi Tarotul“ şi „Frumoasa necunoscută. Literatura şi paradoxurile teoriei“ .

Adrian Lăcătuș
Vicepreședinte

Comparatist și critic, profesor de literatură și teoria culturii la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov, al cărei decan este din 2012. Dintre volumele sale amintim Modernitatea conservatoare: aspecte ale culturii Europei Centrale (2009).

Caius Dobrescu
Vicepreședinte

Conferențiar al Facultății de Litere, Universitatea Transilvania din Brașov, apoi profesor la Universitatea București, Caius Dobrescu a fost unul dintre membrii Grupului de la Brașov. Scriitor, critic literar și eseist, este autor al volumelor: Modernitatea ultimă (1998), Semizei și rentieri (2001), Inamicul impersonal (2001) – eseuri; Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Teză de doctorat (2007), Minoic (2011) – romane.

Oana Soare
Secretar

Cercetător la Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu” al Academiei Române, este autoare a volumelor Petru Dumitriu&Petru Dumitriu (2008) și Ceilalți moderni, antimodernii. Cazul românesc (2017).

Vasile Spiridon
Șeful comisiei de cenzori

Profesor la Universitatea din Bacău, este autor, printre altele, al volumelor Nichita Stănescu. Monografie (2003), Perna cu ace, I (Din vremea obsedantului deceniu) (2004), Gellu Naum. Monografie (2005), La mijloc de Rău și Bun. Identitate spirituală românească, în diacronie (2009).

Angelo Mitchievici
Cenzor

Profesor la Universitatea „Ovidius” din Constanța, este autor al volumelor Mateiu I. Caragiale. Fizionomii decadente (2007), Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene (2011), Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese (2014).

Parteneri