Ipoteza de lucru a proiectului TRANSHIROL — și unul dintre elementele sale inovatoare — este aceea că o literatură „națională” nu ar trebui considerată în primul rând un sistem, ci mai degrabă o rețea definită de comunitățile transnaționale în care este integrată. Andrei Terian-Dan și echipa sa și-au propus să documenteze istoria de cinci secole a literaturii române și creșterea progresivă globală a rețelei acesteia. Istoria transnațională a literaturii române care rezultă din acest demers încearcă să devină, în cele din urmă, o istorie a literaturii mondiale scrisă dintr-o perspectivă românească.

Proiectul, coordonat de Andrei Terian, profesor la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, a obținut o finanțare importantă din partea Consiliului European pentru Cercetare prin concursul de granturi „Consolidator Grant”. La finalul celor cinci ani de derulare a proiectului, literatura română va avea o istorie completă și modernă metodologic, publicată în limba engleză și, astfel, accesibilă comunității științifice globale.

Proiectul va reuni nu numai un set de orientări de ultimă generație în materie de studii literare și în domeniul mai larg al teoriei culturii, ci și o serie de aspecte interdisciplinare, de la sociologie și imagologie și până la studii digitale și cantitative. Fiind expert în literatura română, pe parcursul carierei sale, profesorul Terian-Dan a fost cercetător invitat în Regatul Unit, Spania și Slovenia și își desfășoară în prezent activitatea la universitatea pe care a absolvit-o, și anume Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

O istorie transnațională
a literaturii române

Centrul interdisciplinar de studii culturale europene și românești „Tudor Vianu“

External-link-alt

Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Europene și Românești „Tudor Vianu” (www.ciscer.ro) a fost înființat în mai 2006, la inițiativa prof. dr. Mircea Martin și a Catedrei de Teoria literaturii, căreia i s-au adăugat Catedrele de Literatură comparată și Literatură română din Facultatea de Litere, Universitatea din București. Obiectivul principal a fost acela de a crea o bază de discuții și de colaborare pentru specialiștii din domeniile umaniste.

Conducerea Centrului este asigurată de Consiliul științific, condus de prof. dr. Mircea Martin (directorul CISCER). Secretarul științific al Centrului este prof. dr. Oana Fotache Dubălaru.

De-a lungul anilor, Centrul „Tudor Vianu” a fost gazda mai multor conferințe internaționale :

– „Legitimitate şi legitimare în cultură şi în societate/ Legitimating Cultures, Cultures of Legitimacy”, 23-25 noiembrie 2006, keynote speaker: Prof. Wolfgang Iser (Germania/SUA), cu 58 de participanți din 19 universități românești și străine (University of North Carolina, Nottingham Trent University, Temple University etc.);

– „Ideea de prezenţă. Mituri şi religii ale prezenţei. Metafizici ale prezenţei. Prezenţa în literatură, în arte şi în ştiinţele umane”, 30 noiembrie-1 decembrie 2007, keynote speakers: Prof. J. Hillis Miller (SUA), Prof. Michel Deguy (Franța), cu 61 de participanți din 28 de universități (Université de Lille 3, Copenhagen University, Université de Lausanne etc.);

– „National Literatures in the Age of Globalization. The Issue of the Canon”, 31 octombrie-1 noiembrie 2008, keynote speakers: Prof. David Damrosch (SUA), Prof. Theo D’Haen (Belgia), cu 85 de participanți din 51 de universități (Shiraz University, University College, London, University of Padova etc.);

– „Canon și valoare”, 21-22 noiembrie 2008, keynote speaker: Prof. Georges Vigarello (Franța) ș.a.

Dedicate evenimentelor culturale din sfera de interes a Centrului „Tudor Vianu” (studii culturale, teoria literaturii şi a culturii, literatură comparată, etnologie/ antropologie culturală, istoria ideilor şi a mentalităţilor), Atelierele Centrului „Tudor Vianu” au comentat apariţii editoriale importante, au pregătit manifestări ştiinţifice şi proiecte de cercetare. Atelierele au avut ca invitați personalități ale studiilor literare din România și din străinătate, care au conferențiat pe diverse teme. Câteva exemple: Prof. Helena Buescu, Universitatea din Lisabona – Sebald: Migration and Humanity; Prof. Efraín Kristal, UCLA – Borges și cele două Războaie Mondiale; Prof. Laurent Jenny, Universitatea din Geneva – Révolution: histoire d’une métaphore de la littérature (1830-1975) ; Prof. Jan Gorak, University of Denver – Travel as Art and Travel as Act in the Troubled Twentieth Century; Prof. Jaap Lintvelt, Rijksuniversiteit Groningen – L’espace identitaire de la ville de Québec  dans le roman: identité sociale, identité culturelle, identité sexuée; Dr. Cornel Ban, Brown University – Regândind naționalismul. Între eurocentrism și provincialism; Prof. Călin Andrei Mihăilescu, University of Western Ontario – Despre captivitatea limbii (radicalismul filosofiei limbajului între Nietzsche și mâine); Literaturile emergente în era eclipsei scrisului; Prof. Gisèle Vanhese, Università degli studi di Calabria – La transposition intersémiotique dans Les Orientales de Victor Hugo ; Prof. Christian Moraru, University of North Carolina – Teorie și politică; Prof. Ileana Orlich, Arizona State University – Henry James’s Daisy Miller: A Literary Display of Decadent Mini-Tableaux; Prof. Michael Finkenthal, Johns Hopkins University – Lev Șestov: actualitatea unui filosof „inactual”.

O selecție a lucrărilor prezentate la conferințele Centrului a apărut în volumul Explorări în trecutul și în prezentul teoriei literare românești (coord. Mircea Martin, Editura Art, 2006) și în mai multe numere din revista Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles.

O secțiune importantă a activității Centrului o constituie atelierele destinate studenților, unde au fost dezbătute teme precum: Introducere în poetica formelor fixe, Cum (mai) e posibilă istoria literară?, Constrângeri literare: „ce se vede”, Despre omul din scrisori – Mihai Eminescu, Despre teorie și alți demoni, Reinventând metodologiile de cercetare în compania literaturii clasicilor ș.a.m.d.

În perioada 2017-2019, Centrul „Tudor Vianu” a organizat, în parteneriat cu Institutul de Cercetări al Universității din București (ICUB), seria Atelierele „Tudor Vianu” – ICUB Master Classes. Proiectul s-a adresat în primul rând doctoranzilor în Literatură și Studii culturale și masteranzilor programului „Studii literare” din Facultatea de Litere. Atelierele au facilitat pregătirea pentru cercetare a doctoranzilor și masteranzilor prin invitarea unor personalități importante din străinătate și din universități românești. Între invitați au fost prof. dr. Adriana Babeți (Universitatea de Vest din Timișoara), prof. dr. Lăcrămioara Petrescu (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași), Prof. Thomas Pavel (University of Chicago), Prof. Călin-Andrei Mihăilescu (University of Western Ontario, Canada), Prof. Ortwin de Graef (University of Leuven), Prof. Galin Tihanov (Queen Mary University of London), Prof. Stephen Henighan (University of Guelph, Canada), Prof. Stefan Helgesson (Stockholm University).

Între proiectele derulate de Centrul „Tudor Vianu”, care au atras fonduri de cercetare naționale și internaționale, se numără:

  • 2015-2016: “‘The East’ in the Eastern Imagination: Towards developing interdisciplinary approaches for understanding the Eastern Self”, Texas A&M University at Qatar Proof of Concept Grant.
  • 2011-2016: Migration and Reshaping Identities in Romanian Travel Writings, 1960-2010 (MARIS), CNCS, programul Idei-PCE.
  • 2010-2012: University and School for a European Literary Canon (EliCa), programul european Culture, coordonator Universitatea „La Sapienza”, Roma.
  • 2007-2010: Literatura română în cultura occidentală contemporană. Valorile literare ca vehicul al brandului cultural (LIRCO), programul PNCDI 2 – Parteneriate.
  • 2007-2008 : Identitate de frontieră în Europa lărgită. Perspective comparate, grant CNCSIS tip A.
  • 2007-2008 : Piața ideilor teoretice despre literatură în Europa contemporană. Situația teoriei literare românești, grant „IDEI”, Universitatea din București.

În cadrul centrului funcționează o bibliotecă de cercetare destinată studenților la masterat și doctorat și cadrelor didactice, constituită prin finanțările din proiecte și prin donații.

„A treia Europă” a fost iniţial un grup de cercetare a literaturilor central-europene alcătuit din profesori şi absolvenţi ai Facultăţii de litere de la Universitatea de Vest din Timişoara (1997-1998): Adriana Babeţi, Mircea Mihăieş, Cornel Ungureanu, Daciana Branea, Dorian Branea, Gabriel Kohn, Marius Lazurca, Tinu Pârvulescu, Sorin Tomuţa. Din 1998, pentru a putea fi asigurată o interdisciplinaritate eficientă cercetării literare, domeniile şi, respectiv, colectivele ştiinţifice aferente s-au extins. Astfel, studiile de literatură comparată concentrate în jurul proiectului Dicţionarul romanului central-european din secolul XX s-au bucurat de suportul  teoretic şi documentar al istoricilor (coordonator – Valeriu Leu), al antropologilor (coordonaţi de Smaranda Vultur) şi al specialiştilor în studii socio-politice (sub îndrumarea Gabrielei Colţescu).  În 1999 s-a constituit o reţea instituţională activă de tip ONG, „A treia Europă”, care a cuprins – între 1999-2005 – o unitate de cercetare (Centrul de studii comparate central-şi sud-est europene), una de formare (Timişoara Open College), un Observator de politici regionale şi euroregionale şi o unitate informativă (bibliotecă, arhivă, bază de date pe suport electronic).

Din comitetul ştiinţific al Fundaţiei au făcut parte personalităţi ale lumii academice internaţionale şi naţionale (Sorin Antohi, Timothy Garton Ash, Daniel Chirot, Livius Ciocârlie, Andrei Corbea, Paul Cornea, Slavenka Drakulić, Irena Grudzinska, Miklós Haraszti, Pierre Hassner, Ken Jowitt, Tony Judt, Gail Kligman, Konrád György, Jacques Le Rider, Mircea Martin, Adam Michnik, Vladimir Tismăneanu, Ivan Vejvoda, Catherine Verdery). Comitetul director al fundaţiei a fost alcătuit din Adriana Babeţi (director executiv), Cornel Ungureanu (preşedinte), Mircea Mihăieş, Dorian Branea, Gabriel Kohn, Marius Lazurca (membri). Proiectele mari ale Fundaţiei au fost coordonate de Adriana Babeţi, Cornel Ungureanu, Marius Lazurca, Dorian Branea, Smaranda Vultur, Gabriela Colţescu, Valeriu Leu, Gabriel Kohn,  Ciprian Vălcan, Ioana Copil Popovici, Daciana Branea.

În intervalul 24-26 octombrie 1997, grupul fondator a organizat la Timişoara Colocviul naţional O conjuncţie regăsită: idilic-grotesc în proza Europei Centrale (cu participarea unui impresionant număr de comparatişti, istorici şi teoreticieni literari din ţară şi străinătate). Cu acel prilej s-a înfiinţat în 25 octombrie Asociaţia de Literatură Comparată din România – preşedinte, Paul Cornea, devenită apoi Asociaţia de Literatură Generală şi Comparată din România (ALGCR) – în prezent, preşedinte, Mircea Martin.

Bilanţul acelor ani face proba unui efort susţinut şi a unei reuşite: peste 60 de volume (apărute, în majoritate, la editurile Polirom şi Univers), între care peste 30 de traduceri din opera consacrată Europei Centrale a unor importanţi scriitori, istorici, politologi, 20 de volume purtând marca „A treia Europă” (trei antologii, însumând peste 1500 de pagini, o Cronologie a Europei Centrale, o serie „Seminar”, o serie „Caiete”, 11 volume de istorie orală, cinci numere ale revistei A Treia Europă, cu peste 1000 de pagini, o Mică enciclopedie a culturii central-europene din secolul XX, pe suport electronic) şi Dicţionarul romanului central-european din secolul XX, în pregătire la Editura Polirom). Dicţionarul, coordonat de Adriana Babeţi, cuprinde 248 de fişe de roman, operă a unui număr de 197 de autori central-europeni. Iar numărul contributorilor se apropie de 80.

Din 2014, unitatea de cercetare din cadrul fundaţiei „A treia Europă” a fost transferată Universităţii de Vest din Timişoara, devenind Centrul Interdisciplinar de Studii Regionale (CISR); componenta formativă a fost absorbită, începând din 2003, de masteratele Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie a UVT şi „exportată” la masteratul de Studii literare al Universităţii din Bucureşti, arhiva de istorie orală a trecut în custodia Bibliotecii Universitare „Eugen Todoran” a Universităţii de Vest, iar biblioteca a fost donată CISR şi Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor.         

Fundația
a treia europă

Phantasma - Centrul de Cercetare a Imaginarului

External-link-alt

Phantasma – Centrul de Cercetare a Imaginarului a fost înființat în 2002 la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

El este integrat în rețeaua internațională CRI2i (Centre de recherches internationales sur l’imaginaire), care reunește centre și grupuri de cercetare din Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia, România, Polonia, Canada, Mexic, Brazilia, Argentina, Tunisia, Maroc, Japonia, Corea, Taiwan. În 2008 și 2020 Phantasma a organizat la Cluj Congresele 1 și 4 ale CRI2i.

Domeniul de cercetare:

Ştiinţa modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni şi istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand şi alţii. Disciplina se apleacă asupra unei importante funcţii psihice, în bună măsură ignorată de filosofia şi psihologia anterioară – imaginarul. Situată între percepţie şi raţiune, între reprezentarea senzorială şi noţiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună în evidenţă natura specifică, mecanismele de generare, de funcţionare şi de transmitere, relaţiile sinestezice, simbolice şi logice pe care le întreţine cu percepţiile, amintirile şi ideile, rolul şi funcţiile în cadrul psihismului individual şi a celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice.

Obiective:

1 Analiza imaginarului literar şi artistic. Cercetarea imaginarului a elaborat o serie de metode şi instrumente analitice (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcţii psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul nostru de perspectivă este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinaţie care hrănesc constelaţiile de imagini artistice.
2 Analiza imaginarului social şi politic. Vorbim astăzi de transformarea lumii într-un ”sat global”; trebuie să fim însă conştienţi de faptul că informaţiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc în întreaga lume nu sunt percepţii directe, cum se întâmpla în satul tradiţional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice (reclame, presă, cinematografie, televiziune prin cablu şi satelit, internet etc.). Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcţionare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconştientului colectiv, îndeosebi într-o epocă în care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc.

Activități:

ROMIMAG. Enciclopedia imaginariilor din România, vol. 1-5. (2018-2021)

Antiutopiile. A face si a desface realitatea – Testarea lumilor posibile (2011-2016)

Caietele Echinox